Exemplul clasic este al regelui Saul din Biblie. Acesta tolera ghicitorii in vise, profetii, precum si interpretarea zarurilor . Dar alungase pe toti ceilalti clarvazatori si pedepsea crunt pe necromanti, adica pe spiritisti si teleplasti. In situatia de mare criza, cand dusmanii ii amenintau tara si tronul, Saul apeleaza insa tocmai la o necromanta, care cheama spiritul profetului Samuel. Este celebrul episod al vrajitoarei din Endor si trebuie notat ca spiritul lui Samuel dezvaluie corect viitorul, deci Biblia certifica valoarea si autenticitatea procedurilor parapsihologice . Numai motive strict religioase au impus interzicerea unor practici paranormale (precum chemarea mortilor) – in niciun caz nu s-a pus problema neincrederii in ele si nici nu s-a demonstrat falsitatea sau netemeinicia lor. Practicate corect, de catre persoane competente, formele de ghicire dau acelasi rezultat ca in Biblie: raspunsuri limpezi si adevarate. De aceea, omenirea va folosi mereu formele de ghicire.